“...si
a pus in gura mea cintare noua, cintare Dumnezeului nostru...” “...And He put a new
song in my mouth, a song of praise to our God...”
{ Psalmul 39 / Psalm 39
}
:{
muzica / repertoriu }:
:{
our music / repertory }:
Ca
ortodocsi, suntem purtatorii - constienti sau inconstienti
- si reprezentantii unei cutremuratoare spiritualitati,
- spiritualitatea bizantina. Se foloseste mult termenul
'cultura' intr-un context ca cel ce fata, termen pe care
il evit in mod intentionat, intrucit cultura, in masura
in care se poate relationa cu valori spirituale, o face
- marturisit sau nu, asumat sau nu - subordonindu-se mediului
de drept al acestui tip de valori, mediu de drept care
este cel al miscarii omului catre Dumnezeu, al zidirii
de tip duhovnicesc, - religia.
O componenta de mare adincime si covirsitoare frumusete
- ca tot ce vine de la Dumnezeu - este asa-numita muzica
bizantina. Spun 'asa-numita', intrucit aceasta substanta
sonora care a fost inca de la inceputuri parte a inaltarii
spirituale a omului in Hristos are, ca orice fenomen care
se desfasoara in orizont eminamente spiritual, - ca si
Tainele, daca vreti - o parte vazuta si una nevazuta,
- substanta sonora si substanta duhovniceasca. Toate acestea
o plaseaza mult dincolo de ceea ce putem numi, in general,
muzica. Denumita cu un termen general - si intr-o buna
masura conventional - muzica psaltica, muzica
bizantina nu e, ca in cazul oricarui alt tip de muzica,
un fenomen care se desfasoara intre doua medii, - cel
'protagonist' si cel 'receptor', ci e o componenta a ritului
crestin, a rugaciunii colective, a 'tainei adunarii',
cum formuleaza Schmemann, - ea sta la baza eclesiei, a
adunarii in biserica lui Hristos, e cintata de tot crestinul
deopotriva: muzica psaltica NU ARE SPECTATORI, intrucit
biserica lui Hristos nu are spectatori, ci doar
traitori.
Repertoriul corului Agni Parthene este rezultatul unei
serii de cercetari pe care le facem, atit in domeniul
muzicii bizantine si al limbajului muzical aferent, cit
si in cel al limbii arhaice ( in cazul pieselor cintate
in greaca veche - bizantina liturgica ) proprii culturii
bizantine si bisericii ortodoxe originare.
Avind o structura compozitionala mai curind similara demersului
contrapunctic decit celui armonic, muzica bizantina -
incantatia bizantina, mai exact - se desfasoara
pe o serie de 'nivele', dintre care unele 'auzite', iar
altele 'neauzite'. Nivelul - sau nivelele - auzite sunt
vocea sau vocile primare, (vocile 'din fata', - cumva
corespondentul vocii I din muzica liniara), iar nivelul
sau nivelele 'neauzite' sunt cele ale asa-numitelor isoane,
constituind de fapt partea cea mai grea a interpretarii.
Isoanele, 'pronuntate' sau 'nepronuntate' (pronuntind
cuvintele rugaciunii-text sau fiind doar intonari), 'egale'
sau 'inegale' (evoluind pe o singura nota sau pe mai multe)
pot fi considerate, simplificind foarte mult, un fel de
'fundal' sonor, - tonuri foarte lungi care, in relatie
cu vocile primare, creeaza o structura sonora asa-zis
'armonica'. In realitate, isonul e o componenta care are
rolul de a 'disparea': un sunet care, datorita 'egalitatii'
lui, trece din nivelul constient al perceptiei in cel
subconstient, devenind o prezenta permanenta, dar asezata
atit de adinc incit e abia perceptibila, desi puternica
sonor. Isoanele sunt de fapt 'partea nevazuta' a muzicii
bizantine, o componenta care respecta intocmai legile
eclesiei: eclesia ('adunarea', 'biserica'), ca mediu si
temelie a rugaciunii colective, face ca rugaciunea colectiva
sa fie terenul pe care se misca rugaciunea fiecaruia dintre
noi; isonul e 'terenul' nevazut pe care se misca perceptia
fiecaruia dintre noi, starea fiecaruia dintre noi in relatie
cu incantatia bizantina, in relatie cu rugaciunea crestina
pe care incantatia o insoteste sau exprima.
NOTE, GAME, MODURI
Muzica bizantina poate fi octofonica (octocordala), pentafonica
(pentacordala) sau tetrafonica (tetracordala), ceea ce
inseamna ca foloseste trei tipuri de game, cu opt, cinci
sau patru trepte/tonuri.
Cele opt tonuri (sau ech-uri, - 'ihos'='glas'(gr.)) ale
modului octofonic sunt:
Ni Pa Vu Ga Di Ke Zo Ni
Linia melodica e reprezentata in scrierea muzicala bizantina
de o serie de semne, dupa cum urmeaza:
Pentru
urcare / For upward
movement:
Oligon / Step
Petasti
/ Flutter
Kentimata
/ Doublestich
Kentima
/ Stich
Psili
/ Leap
Pentru
coborire / For downward
movement:
Apostrophos
/ Apostrophe
Elaphron
/ Light
Yporrhoi
/ Cascade
Hamili
/ Low
Ton
egal / For no movement:
Ison
/ Level
Semne
combinate / Combined
signs:
Septima(sus)
/ Seventh up
Septima(jos)
/ Seventh down
Octava(sus)
/ Octave up
Octava(jos)
/ Octave down
TIPURILE
DE IMNURI. GLASURILE
Tipurile de imnuri ( incantatii ) sunt: Idiomelon, Prosomia,
Automela, Prologoi, Irmos.
Aceste imnuri se cinta in diverse moduri sau, folosind
termenul specific muzicii bizantine, pe diverse glasuri:
Glasul al 8-lea (Hipomilesian), Glasul al 4-lea (Milesian
sau Mixolidian), Glasul I (Ech-ul Dorian), Glasul al 5-lea
(Ech-ul Hipodorian), Glasul al 2-lea (Ech-ul Lidian),
Glasul al 6-lea (Ech-ul Hipolidian), Glasul al 3-lea (Ech-ul
Frigian), Glasul al 7-lea(Ech-ul Hipofrigian).
Aceste glasuri reprezinta diferite tipuri de 'atitudine',
diferite tipuri de stare, specifice diferitor momente
din anul bisericesc in functie de care se schimba
'atmosfera liturgica'.
SCRIERE MUZICALA FOLOSITA DE
CORUL 'AGNI PARTHENE':
( pdf : mostre )
::
sunetul este embedded in Flash format, deci necesita
Flash Player 6; daca nu-l aveti, click
for download :
:: the
sound is embedded into Flash format, so it requires
Flash Player 6; if you don't have it,click
for download :
CD
1 ( inregistrari-test din primele repetitii )
[
Trei
Crai de la Rasarit - 1 ] [
Aghios Theos ] [
Sus la Poarta Raiului] [
Trei
Crai de la Rasarit - 2 ] [
Agni Partene ]
CD
1 ( test- recordings from the first rehearsals )
Clip
1 ( concerte de la Craciunul 2003 )
[ Agni Partene ]
:: Greaca veche / Ancient
Greek { Ni } 2 voci / 2
voices, ison 1, ison 2 clopote tubulare /tubular
bells autor / author
: Sfintul Nectarie de Eghina /
Saint Nectarios of Egina
